Cersea la colt un slabanog
In zdrente, slut si fara dinti.
Negutatorul de arginti
Gandi zarindu-l pe milog:
Eu nu dau mana mea obol
Acestui trantor de prisos
Si-ntoarse ranjetu-i cainos
Ramasului cu mana-n gol.
Trecu maestrul glorios
Al farmecului triumfal
Cu spiritul in ideal
Si-a zis vazand pe zdrentaros:
E-atat de slut si ma-nspaimant
Eu, magul purei frumuseti!
Si-ntoarse recele dispret
Ramasului cu mana-n vant.
Trecu predicatorul sfant
Grabindu-se catre amvon,
Vijelios ca un ciclon
Sa se dezlantuie-n cuvant,
S-aprinda mila din altar,
De soarta celui slabanog,
Dar ocoli pe-acest milog
Cu mana-ntinsa in zadar.
Tarziu, cand noaptea cobora,
Sosi o umbra ca-n icoane,
Pe maini cu semne de piroane
Si-o inima ce sangera.
Pe chipul ars de chin si vai
Oftand il saruta fierbinte
Cu vesnicie in cuvinte:
Tu azi vei fi cu mine-n rai.
de Nichifor Crainic
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu